CU CARTE LA CAP

Britt-Marie Was Here, Fredrik Backman – Revenirea la viață

britt-marie-was-here

Noile începuturi nu au limită de vârstă. Poți foarte bine să o iei de la început fie că ai 8, 18 sau 80 de ani. Iar Britt-Marie se încadrează în ultima categorie, deși de-a lungul aventurilor sale în micul orășel Borg trece cu brio prin toate etapele vieții, revizitându-și copilăria, adolescența și tinerețea, redevenind EA.

RECENZIE BRITT-MARIE WAS HERE

It’s the silence that Britt-Marie struggles most of all to live with, because while immersed in silence you don’t know if anyone knows you are there.

Nu este ușor să trăiești pentru alții; unii ar spune că asta ar face un laș, dar să lași deoparte visuri și dorințe ascunse pentru a-ți susține jumătatea necesită mai mult altruism și dăruire de sine decât ai crede! Dar ce se întâmplă atunci când cei dragi au impresia că tot ceea ce ai dăruit de-a lungul timpului li se cuvenea? Ce se întâmplă când partenerul crede că i se cuvine ca tu să fii mereu acolo, așteptându-l să se întoarcă acasă—acel reper atemporal unde totul este mereu în ordine, unde masa este mereu pusă și cămășile îi sunt apretate—la mica oază de liniște în care hazardul nu are ce căuta?

A year turned into several years, and several years turned into all the years. One morning you wake up with more life behind you than in front of you, not being able to understand how it’s happened.

Mulți nu realizează poate niciodată că s-au pierdut pe ei înșiși undeva pe drumul dintre primul ”Da” și prima pensie, că totul e rutină, că au uitat să râdă sau să danseze, că nu-și mai aduc aminte când au făcut ceva pentru sufletul lor. Și timpul trece necruțător, luând cu el și bruma de zile rămase în care poate-poate ți-ai aduce aminte de tine.

Dar sunt și cazuri în care cerul se rupe, și din el se pogoară potopul, măturând în cale trecutul și lăsând în urmă un cer senin și o viziune mai clară ca un râu cristalin. Și atunci te ștergi la ochi, ca parcă trezit dintr-un vis lung și greoi, te iei pe tine și-ai plecat. Dumnezeu știe unde. Oriunde. Numai să fii tu. Să nu te pierzi din nou. Să descâlcești toate ițele existenței tale de până atunci.

Around them, the dawn gently wakes Borg like someone breathing into the ear of someone they love. With sun and promises. Tickling light falls over warm duvets, like the smell of freshly-brewed coffee and toasted bread. It shouldn’t be doing this. It’s the wrong day to be beautiful, but the dawn doesn’t care.

Și Britt-Marie a plecat nicăieri. Doar că acest ”nicăieri” devine un ”undeva” foarte important pentru ea, presărat din loc în loc cu suflete calde legate iremediabil de al ei cu șnurul roșu al sorții. Ca un croitor iscusit, Britt-Marie repară vieți distruse, inimi frânte și ambiții îngenuncheate, într-o comunitate care nu mai spera la nimic. Da, chiar atât de multă influență poate avea atingerea unui om dintr-o bucată; ea știe că, la fel ca tacâmurile așezate în ordine într-un sertar, oamenii au locul lor, iar ea îi va ajuta să îl ocupe—în case, în inimi, în societate. Și mai mult, Britt-Marie se repară pe sine, cârpind ce e vechi cu ce-i nou, înlocuind deznădejdea cu speranță și docilitatea cu dorință vie.

Și cum dintr-un trecut gri se poate naște un viitor luminos—atâta vreme cât îi schimbi hainele și ai grijă să nu repeți aceleași greșeli—această pată de culoare din universul lui Backman nu își aruncă la gunoi întreaga viață, ci învață să scoată din ea tot ce este mai bun.

All passion is childish. It’s banal and naïve. It’s nothing we learn, it’s instinctgive and so it overwhelms us. Overturns us. It bears us away in a flood. All other emotions belond to the earth, but passion inhabits the universe.

Am iubit-o pe Britt-Marie și mi-a rămas în suflet, să mă îndrume și să-mi întărească convingerea că niciodată nu este prea târziu să te redescoperi și să îți schimbi destinul. Prin foc și pară, prin greșeli și complexe, prin anxietăți și dezamăgiri, viața își arată potențialul ca printr-o perdea groasă de fum prin care trebuie să trecem fără mască. Depinde doar de noi dacă ajungem sau nu de partea cealaltă a văpăii.

Because life is more than the shoes your feet are in. More than the person you are. It’s the togetherness. The parts of yourself in another. Memories and walls and cupboards and drawers with compartments for cutlery, so you know where everything is.

Te-ar putea interesa

4
Lasă un comentariu

avatar
2 Comment threads
2 Thread replies
0 Followers
 
Cel mai popular comentariu
Hottest comment thread
3 Autorii comentariilor
AlexandraAlexandra AliAdina Autorii comentariilor recente
  Urmărește discuția  
cel mai nou cel mai vechi
Notificări
Adina
Vizitator
Adina

Ma temeam sa iti citesc recenzia. Mi-a trecut. Acum mi-e frica sa citesc cartea. Din ce spui tu, dupa Ove e Brit-Marie. Din ce inteleg si simt eu, daca Ove era in jurul meu, Brit-Marie poate fi si mai aproape. De aceea ma tem 🙂

Alexandra Ali
Vizitator
Alexandra Ali

Super recenzie! Și eu vreau să îl citesc pe Backman, prea primesc Snake din jurul meu și din toate părțile că merită pe deplin. Ți-a ajuns la suflet și se citește asta din recenzia ta