CU CARTE LA CAP

În visul meu am un cuțit în mână (In My Dreams I Hold a Knife, Ashley Winstead

in my dreams i hold a knife in visul meu am un cutin un mana
Reading Time: 3 minutes

Am citit cartea „In My Dreams I Hold a Knife” („În visul meu am un cuțit în mână”) datorită titlului. Culmea, în mijlocul acțiunii nu se regăsește niciun cuțit, poate doar proverbialul cuțit înfipt în spatele celor care au avut încredere în personajele prezentate.

Un thriller psihologic care prezintă o întreagă gamă de traume și anxietăți născute în mijlocul societății americane, volumul este, de fapt, o călătorie cathartică a personajului central, Jess.

Recenzie „În visul meu am un cuțit în mână”

„Plain” Jess, care toată viața s-a simțit prea comună, prea ușor de uitat, de trecut cu vederea, a înmagazinat de-a lungul anilor petrecuți acasă o mulțime de frici și de neadevăruri despre propria persoană și despre cum ar trebui să fie viața, poveri pe care le cară după ea în campusul Duquette.

Cu o dorință aprigă de a fi oricine, numai nu ea însăși, și de a-și face tatăl mândru – un tată imatur, narcisist și dependent, de altfel – Jessica își irosește cei mai frumoși ani făcând alegere greșită după alegere greșită și dând cu piciorul talentului nativ și bărbatului pe care îl iubea, singurele două lucruri care ar fi putut să o facă fericită.

Partea „bună”, însă, este că Duquette îi rezervă o surpriză. Nu va fi singură pe drumul ei spre o măreție glorificată – prieteniile legate acolo cu oameni la fel de tulburați ca ea vor fi mai mult ca sigur combustibilul de care are nevoie o tragedie pentru a se întâmpla.

Alături de Caro, Mint, Heather, Coop, Frankie, John și Courtney, Jess se avântă în lumea strălucitoare a bogaților campusului, o lume care nu e și nu poate fi niciodată a ei, o lume în care va face eforturi uriașe pentru a se integra. Iar când unul dintre „magnificii 7” este găsit mort, viața ei pare a fi pecetluită.

La zece ani de la absolvire, toate momentele petrecute împreună redevin la fel de vii ca în anii studenției, însă moartea prietenei lor îi bântuie și nu pare a fi ceva care va rămâne îngropat în trecut. Fratele victimei cere să se facă dreptate, sigur că unul dintre cei rămași este ucigașul.

Să fie oare chiar Jess, mereu dornică de a nu fi pe locul 2 și geloasă pe Heather și victoriile ei obținute mult prea ușor? Să fie Courtney, blonda fără griji, regina locului, mereu gata să fie admirată și să ia ceea ce îi aparține?

Sau Coop, rebelul grupului, care ar face orice s-o apere pe eroina principală a poveștii?

Să fie fostul iubit al lui Heather, John, care îi mărturisise un adevăr nu tocmai plăcut chiar în noaptea în care a fost ucisă? Sau Frankie, eroul Duquette, atletul care a dus în NFL numele universității, un băiat care pe atunci se ascundea după o persona atent creată pentru a ajunge în vârf?

Sau poate a fost Mint, copilul de bani gata care ia foc prea ușor și pe care problemele personale îl macină fără ca ceilalți să știe? Sau chiar Caro, fata mereu lăsată în urmă, care îi urmărea din umbră pe toți?

Eu am aflat undeva aproape de jumătate cam pe unde se află vina în cartea asta, dar completările nu mi le-am imaginat așa ușor.

Trebuie să recunosc, ca orice carte în acest stil, și „În visul meu am un cuțit în mână” m-a lăsat cu un gust amar. Campusurile americane atât de ridicate în slăvi ascund în spatele zâmbetelor de mii de dolari lucruri atât de găunoase încât nu e de mirare de unde pornește această „boală” a dezumanizării cu care întreaga lume se confruntă.

Droguri, bullying la nivel mare, înșelăciune, abuz de influență, trădarea celor mai apropiați prieteni – toate acestea modelează viitori antreprenori, șefi de companii multimiliardare, oameni influenți care vor ține în palme decizii valoroase pentru noi toți. Cum vor putea astfel de oameni, cu o astfel de bază, să înglobeze empatia, mărinimia, obiectivitatea și claritatea în gândire într-un parcurs care va afecta o mare parte din omenire?

De fiecare dată când citesc așa ceva mă gândesc cu groază în mâinile căror generații se află viitorul nostru, și asta mă face să mă retrag tot mai mult în mica mea bulă de oameni cu cap și cu inimă mare.

Te-ar putea interesa

Urmărește discuția
Notificări
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments