CU CARTE LA CAP

Fetele din Idlewild, Simone St. James

idlewild
Reading Time: 2 minutes

Fetele din Idlewild, apărută la Herg Benet, este o carte cu o acțiune la care nu mă așteptam. Am ezitat să o citesc din cauza „poveștilor cu fantome”, pe care nu le prea diger, dar atunci când am aflat că fantoma este una prietenoasă, mi-am făcut curaj și am pornit la drum.

RECENZIE FETELE DIN IDLEWILD

Numai că Mary Hand a fost înspăimântătoare—dar nu în felul în care aș fi crezut; Mary Hand nu îți inspiră acel sentiment născut din teama de moarte și supranatural, ci ceva mult mai rău, mult mai real, mult mai aproape de tine—de noi toți. Nu îți dai seama că demonii din dulap sunt, poate, lucrurile de care-ți este cel mai teamă în viața asta, până când nu ies să te bântuie. Subconștientul, acest cufăr care păstrează deopotrivă amintiri bune și rele pentru a ni le servi în cele mai ciudate momente, ține undeva adânc de tot sursa tuturor temerilor noastre.

Iar în 1950, fetelor li se întâmplau tot felul de lucruri îngrozitoare care erau trecute sub tăcere, urmând să fie trimise cel mai probabil la internate ce activau ca niște mici școli de corecție pentru cei ce n-au avut noroc de mai bine.

Astfel de locuri îmi provoacă greață, furie, indignare, și sunt acolo sus alături de toate celelalte lucruri care au fost în neregulă cu omenirea la un moment dat în timp; mai rău, școlile, azilurile și abuzurile ce se întâmplau după zidurile groase din piatră au fost considerate normale de către majoritatea celor care îi lăsau pe cei dragi acolo pentru „a-i face bine”, sau pur și simplu pentru a scăpa de ei ca de o pată pe cămașă care se încăpățânează să nu iasă la spălat.

Dar Idlewild e altfel. Fantomelor vechi li se adaugă fantome noi, și tuturor le este frică de efectul pe care pot să-l aibă clădirea și împrejurimile asupra lor. Cazuri de dispariție și crimă în care detaliile nu se leagă în întregime sunt reluate, o veche amiciție este descoperită, și destinul unei adolescente dispărute este elucidat.

Mi-a plăcut mult prietenia dintre cele 4 fete de la Idlewild, o prietenie născută din suferință, între persoane pe care nimeni altcineva nu le-ar înțelege și accepta, cu toate durerile lor, cu toate traumele lor, cu tot ce le face să fie deopotrivă slabe și puternice.

Am admirat-o pe Katie, deși unii cititori ar blama-o pentru decizia luată. Dar mie mi-a părut o luptătoare și o persoană altruistă, care știa ce vrea de la viață și ce trebuie să facă pentru a se ajuta pe sine și a-și ajuta singurele prietene pe care le avea.

Recomand cartea, cu tot cu atmosfera ei creepy. Atinge subiecte mult mai profunde decât vă imaginați!

Te-ar putea interesa

Urmărește discuția
Notificări
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments