CU CARTE LA CAP

Some Kind of Happiness, Claire Legrand – În căutarea fericirii

some-kind-of-happiness-recenzie

Ce este fericirea? Între ce limite se încadrează ea, și cum o găsim, oare? Dar depresia? Care este hotarul de unde o simplă tristețe începe să se transforme într-un hău care te cuprinde pe de-a-ntregul? Și anxietatea? Știi, oare, cum se manifestă ea și ce unelte ai la îndemână pentru a o combate?

What am I?
A lump of heaviness. A stranger. A thing that does not fit.
I can’t seem to stop the poison inside me from spreading.

Aceste întrebări au de multe ori răspunsuri complexe pe care un adult le procesează cu greu; iar atunci când este vorba de un copil care are nevoie să descâlcească ițele unei vieți ce a devenit dintr-o dată mult prea mult pentru el, lucrurile sunt cu atât mai complicate.

RECENZIE SOME KIND OF HAPPINESS

Finley Hart are prea multă imaginație pentru binele ei—sau cel puțin așa ar spune nou-descoperita sa familie extinsă. Aflată în mijlocul despărțirii iminente a părinților, luptându-se cu o depresie urâtă și cu atacuri de panică nedescoperite întru totul încă, mica povestitoare în vârstă de numai 12 ani se tratează prin scris.

If I am a puzzle, this is the moment in which I find the first corner piece. There is still a lot of work to do; I still have a thousand pieces of myself to fit into place. But everyone knows you’re supposed to find the corners first. They are the beginning.

De nenumărate ori am refulat în scris, creând lumi îndepărtate în care să evadez și eroi care să-mi preia din povara tristeții și deznădejdii, așadar Finley mi-a fost suflet îngemănat încă de la primele pagini. Fuga în Everwood și transformarea temerilor în creaturi pe care le putea învinge este un sistem de apărare de multe ori eficient, dar de prea puține ori îndeajuns de puternic pentru a rezolva totul.

My chest is knotted up. I feel like a person standing in the middle of a crowded street. The person is screaming, but nothing is coming out, and no one’s paying attention anyway.

Susținerea familiei, existența unor oameni care te înțeleg fără echivoc și care sunt acolo pentru tine fără să îți impună un ritm al lor de a rezolva lucrurile întunecate din tine este musai pentru a depăși astfel de perioade. Iar Finley are toate aceste lucruri, numai că nu știe asta încă. O va afla prin intermediul unor aventuri fără seamăn, duse la bun sfârșit în paralel atât în Everwood, cât și în lumea reală, legând prietenii ce nu se vor destrăma niciodată, și descoperind un nou Eu ce va răzbi cu vitejie prin toate încercările vieții. Secrete vechi de familie vor ieși la iveală, dar asta nu va face decât să întărească legăturile de sânge—și nu numai—dintre cei implicați.

‘We all carry secrets’ said the fox. ‘The more we ignore them, the heavier they become.’

Lupul cel rău, căpcăunul, vrăjitoarea—toți acești anti-eroi de poveste au rădăcini în viața de zi cu zi, fie că o parte din ei trăiesc în noi sau în afara noastră. Îi întâlnim la job, pe stradă, la știrile de seară, și în toate fricile ce se nasc odată cu sentimentele de neputință și disperare. De multe ori anti-eroul suntem chiar noi, luptând constant împotriva noastră fără a realiza răul făcut. E de ajuns o singură mână întinsă, un singur om statornic și neînduplecat în insistența sa, pentru a ne trage înapoi în lumină.

Right now is all that matters, because right now is what we know. The future is wide open, and the world is full of people who get scared and lie and are sad and happy. That is how it is supposed to be.

Te-ar putea interesa

Urmărește discuția
Notificări
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments