Nocturn

Mi-am împrăștiat nopțile pe caldarâm—o mie de bile de sticlă, ochi de pisică iscoditori; se rostogolesc spre mâine, căutând cercul perfect, infinitul, inefabilul.
„L-ați găsit?” șoptește luna.
„L-ați aflat?” șuieră vântul.
Dar nopțile mele au găsit doar tăcere.